Ateroscleroza: Ce este și cum o putem preveni prin alimentație?

Ateroscleroza: ce este, cauze și cum o poți preveni pentru o inimă sănătoasă

Ateroscleroza reprezintă una dintre cele mai întâlnite boli cardiovasculare, fiind principala cauză din spatele infarctului miocardic și al accidentului vascular cerebral. Această afecțiune apare atunci când arterele se îngustează progresiv, din cauza depunerilor de grăsime – cunoscute și sub numele de plăci de aterom – care se formează pe pereții vaselor de sânge. Aceste depuneri, alcătuite din colesterol, grăsimi și alte substanțe, se acumulează în timp și afectează fluxul sanguin, chiar dacă inițial ateroscleroza se poate dezvolta silențios, fără simptome evidente.

Dieta DASH 2025: cel mai bun regim alimentar pentru sănătatea inimii și controlul hipertensiunii

Dacă ești în căutarea unei metode eficiente de a-ți proteja inima și de a-ți gestiona tensiunea arterială, dieta DASH este soluția. Recunoscută oficial ca cea mai bună dietă pentru sănătatea inimii și pentru hipertensiune arterială în clasamentul U.S. News & World Report 2025, acest regim alimentar se dovedește a fi o alegere inteligentă pentru o viață sănătoasă și echilibrată. În acest articol vei descoperi beneficiile dietei DASH, câteva recomandări practice pentru implementarea ei și studii de referință care susțin eficacitatea sa.

Ce este dieta DASH și cum te poate ajuta să scazi tensiunea arterială?

Hipertensiunea arterială este una dintre cele mai frecvente afecțiuni cardiovasculare, afectând milioane de oameni la nivel global. Dacă nu este gestionată corespunzător, aceasta poate duce la complicații grave, cum ar fi bolile de inimă sau accidentele vasculare cerebrale. Dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension) a fost dezvoltată de cercetători pentru a combate această problemă. Bazată pe principii nutriționale solide, dieta DASH nu doar că reduce tensiunea arterială, ci contribuie și la menținerea sănătății generale.

Prevenția diabetului de tip 2: strategii științifice și soluții practice

Diabetul de tip 2 afectează 1 din 12 români (ARPIM) și reprezintă o cheltuială anuală de 10 miliarde USD pentru sistemul sanitar global. Potrivit NICE PH35, 80% din cazuri pot fi prevenite prin intervenții comunitare integrate. 

Fotografie de la Radik 2707

Strategii eficiente pentru gestionarea refuzului alimentar la copiii mici

 

Refuzul intermitent de alimentație și selectivitatea alimentară reprezintă preocupări frecvente în nutriția pediatrică, cu implicații asupra dezvoltării cognitive și a sănătății metabolice pe termen lung. Acest articol sintetizează abordări bazate pe dovezi științifice și recomandări practice pentru încurajarea unor obiceiuri alimentare sănătoase.

Photo by cottonbro studio

🍽️De ce este micul dejun esențial pentru copii și adolescenți? Beneficii, sfaturi și studii actualizate

Micul dejun este adesea numit „cea mai importantă masă a zilei”, iar cercetările recente susțin cu tărie această afirmație. Într-un articol publicat în revista Nutrición Hospitalaria, autorii prezintă rolul micului dejun și calitatea acestuia în sănătatea copiilor și adolescenților din Spania, evidențiind beneficii precum controlul greutății, îmbunătățirea performanțelor cognitive și reducerea riscului de boli metabolice.

Photo by Pavel Danilyuk

Cum influențează nutriția maternă și a copilului sănătatea pe termen lung?

 Nutriția maternă și a copilului reprezintă un pilon fundamental pentru sănătatea pe termen lung. O alimentație echilibrată, susținută de suplimente adecvate de vitamine și minerale, poate preveni numeroase probleme de sănătate și asigura o dezvoltare optimă. În acest articol, explorăm nutrienții esențiali, riscurile asociate deficiențelor și recomandările pentru un stil de viață sănătos.

Image by gpointstudio on Freepik

Cum poate tratamentul malnutriției severe la copii să îmbunătățească creșterea în greutate?

Malnutriția severă este o problemă gravă de sănătate care afectează aproximativ 45 de milioane de copii la nivel global, având consecințe devastatoare asupra sănătății și dezvoltării lor. Această condiție crește riscul de mortalitate și duce la întârzieri semnificative în dezvoltare. Recent, un studiu publicat în eClinicalMedicine analizează eficiența diferitelor tipuri de tratament pentru copiii cu malnutriție severă, evidențiind ratele de recuperare în funcție de tipul de intervenție.

Importanța unei alimentații echilibrate pentru sănătate

 

Într-o lume în care obezitatea și bolile metabolice sunt în creștere, menținerea unei alimentații echilibrate a devenit mai importantă ca niciodată. O dietă sănătoasă nu doar că ajută la prevenirea acestor afecțiuni, dar și contribuie la bunăstarea generală a organismului. Studiile arată că o dietă bogată în fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe și grăsimi sănătoase reduce riscul de boli cardiovasculare, diabet și cancer  (Merck, WHO, dpuhospital.com, Pubmed, innovativehealthandwellness.net). Mai mult, o alimentație echilibrată susține funcția cognitivă, stabilizează dispoziția și promovează îmbătrânirea sănătoasă (MedicalNewsToday, innovativehealthandwellness.net). Acest articol explorează beneficiile unei diete echilibrate, bazându-se pe studii clinice și date științifice, pentru a sublinia rolul esențial al nutriției în sănătatea modernă.

Micronutrienții: aliați în lupta împotriva bolilor neurologice?

Te confrunți cu dificultăți de memorie, probleme de concentrare sau alte semne îngrijorătoare legate de sănătatea creierului tău? Știai că nutriția joacă un rol crucial în menținerea sănătății neurologice și în prevenirea bolilor neurodegenerative? În ultimii ani, cercetările s-au concentrat pe impactul micronutrienților asupra sănătății sistemului nervos, iar un studiu recent publicat în revista Nutrients oferă o perspectivă valoroasă asupra acestui subiect.

Obezitatea: un dezechilibru complex, nu un singur vinovat

 

Știai că peste 650 de milioane de adulți din lume suferă de obezitate? Această problemă de sănătate nu poate fi redusă la un singur factor, cum ar fi consumul de carbohidrați sau grăsimi. Realitatea este mult mai complexă, iar fiecare organism reacționează diferit la diverse tipuri de alimentație. Haide să explorăm de ce dietele universale nu funcționează pentru toată lumea și cum putem adopta o abordare mai personalizată.

Cum poate nutriția să amelioreze simptomele dermatitei atopice?

Te confrunți cu mâncărimi, erupții cutanate și piele uscată și iritată din cauza dermatitei atopice? Știi că, pe lângă tratamentele medicale, și alimentația joacă un rol crucial în gestionarea acestei afecțiuni? În ultimii ani, cercetările s-au concentrat pe impactul micronutrienților asupra severității simptomelor, iar un studiu recent oferă o privire de ansamblu asupra influenței vitaminelor și mineralelor asupra dermatitei atopice.

Trebuie toate gravidele sa suplimenteze dieta cu fier?

 

Fierul este un mineral esențial pentru sănătatea mamei și a fătului în timpul sarcinii. Necesitatea acestuia crește considerabil, deoarece organismul trebuie să producă mai mult sânge pentru a susține dezvoltarea copilului. Un studiu recent publicat în Cochrane Database of Systematic Reviews a analizat beneficiile și efectele suplimentării zilnice cu fier oral la femeile însărcinate, comparativ cu lipsa suplimentării sau administrarea unui placebo.

Sunt dietele sărace în carbohidrați mai eficiente pentru slăbit și sănătatea inimii?

 

Dacă vrei să pierzi în greutate sau să îți îmbunătățești sănătatea cardiovasculară, probabil ai auzit de dietele sărace în carbohidrați. Dar sunt acestea cu adevărat mai eficiente decât dietele echilibrate în carbohidrați? Un studiu recent publicat în Cochrane Database of Systematic Reviews a analizat această întrebare, comparând efectele celor două tipuri de diete asupra pierderii în greutate și a riscului cardiovascular.

Cum se calculează necesarul zilnic de macronutrienți?

Pentru a menține un stil de viață sănătos, este important să îți calculezi necesarul zilnic de macronutrienți în funcție de vârstă, sex, greutate, nivel de activitate fizică și obiectivele personale (ex: menținerea greutății, pierderea în greutate sau creșterea masei musculare).

---

Factori care influențează necesarul de macronutrienți

Necesarul zilnic de macronutrienți nu este fix și variază de la o persoană la alta. Printre factorii care îl influențează se numără:

✔ Vârsta – necesarul caloric scade odată cu înaintarea în vârstă din cauza metabolismului mai lent.

✔ Sexul – bărbații au, în general, un necesar caloric mai mare decât femeile, datorită masei musculare mai mari.

✔ Greutatea și înălțimea – cu cât ai o greutate mai mare, cu atât ai nevoie de mai multe calorii pentru a menține acea greutate.

✔ Nivelul de activitate fizică – un stil de viață sedentar necesită mai puține calorii, în timp ce sportivii sau persoanele active au nevoie de mai multă energie.

✔ Obiectivele personale – necesarul de macronutrienți diferă în funcție de scop: slăbire, menținere sau creștere musculară.

---

Cum să îți calculezi necesarul caloric zilnic?

Pentru a determina aportul zilnic de macronutrienți, trebuie mai întâi să îți calculezi rata metabolică bazală (BMR), care reprezintă numărul de calorii pe care corpul tău le arde în repaus.

O formulă simplificată este:

• Bărbați: BMR = 10 × greutatea (kg) + 6.25 × înălțimea (cm) - 5 × vârsta (ani) + 5

• Femei: BMR = 10 × greutatea (kg) + 6.25 × înălțimea (cm) - 5 × vârsta (ani) - 161

Apoi, înmulțește acest număr cu un factor de activitate pentru a determina necesarul caloric zilnic total (TDEE - Total Daily Energy Expenditure):

Nivel de activitate	Factor de multiplicare
Sedentar (fără sport)	BMR × 1.2
Ușor activ (exerciții 1-3 ori/săpt.)	BMR × 1.375
Moderat activ (exerciții 3-5 ori/săpt.)	BMR × 1.55
Foarte activ (exerciții zilnice)	BMR × 1.725
Extrem de activ (sport de performanță)	BMR × 1.9

---

Cum îți împarți caloriile între macronutrienți?

După ce ai aflat numărul total de calorii necesare zilnic, îl poți împărți conform recomandărilor generale pentru macronutrienți:

• Carbohidrați: 45-65% din totalul caloriilor

• Proteine: 10-35% din totalul caloriilor

• Grăsimi: 20-35% din totalul caloriilor

Exemplu de calcul pentru o persoană care consumă 2000 kcal/zi:

✔ Proteine (20% din calorii): 2000 × 20% = 400 kcal → 400 kcal ÷ 4 kcal/gram = 100g proteine

✔ Grăsimi (30% din calorii): 2000 × 30% = 600 kcal → 600 kcal ÷ 9 kcal/gram = 67g grăsim

✔ Carbohidrați (50% din calorii): 2000 × 50% = 1000 kcal → 1000 kcal ÷ 4 kcal/gram = 250g carbohidrați

Astfel, o persoană care consumă 2000 kcal pe zi ar trebui să consume 250g carbohidrați, 100g proteine și 67g grăsimi pentru o dietă echilibrată.

---

Calculatoare online pentru macronutrienți

Dacă vrei o metodă rapidă și precisă pentru a-ți calcula necesarul zilnic de macronutrienți, poți folosi următoarele instrumente online:

🔹 MyFitnessPal – https://www.myfitnesspal.com
🔹 Macro Calculator by IIFYM – https://www.iifym.com
🔹 Calculator NIH (National Institutes of Health) – https://www.niddk.nih.gov/bwp

Aceste platforme îți permit să introduci informații precum vârsta, greutatea, înălțimea și nivelul de activitate pentru a calcula cu precizie necesarul zilnic de macronutrienți.

---

Necesarul zilnic de macronutrienți este individual și depinde de factori precum vârsta, sexul, greutatea și activitatea fizică. Pentru a-ți stabili corect aportul de carbohidrați, proteine și grăsimi, este esențial să îți calculezi rata metabolică bazală și consumul energetic total zilnic.

Dacă vrei să îți optimizezi dieta, poți folosi calculatoare online pentru macronutrienți sau poți consulta un specialist în nutriție. O dietă echilibrată, adaptată nevoilor tale, este cheia pentru o stare de sănătate optimă și un nivel de energie ridicat!

💬 Tu îți urmărești consumul zilnic de macronutrienți? Spune-ne în comentarii cum îți echilibrezi dieta!

Ce sunt macronutrienții și micronutrienții?

Vrei să ai o alimentație sănătoasă și echilibrată, dar nu știi de unde să începi? Nutriția joacă un rol esențial în starea ta generală de bine, oferindu-ți energie, susținând funcționarea optimă a organismului și ajutând la prevenirea bolilor.

În acest articol, vei învăța despre macronutrienți și micronutrienți, despre sursele lor alimentare, impactul pe care îl au asupra sănătății și cum să îți adaptezi alimentația în funcție de nevoile tale individuale.